Renaşterea vinilului?

Povestea renaşterii vinilului, sau cum poate o greşeală să transforme o piaţă?
Primăvara asta un angajat al unui retailer muzical din SUA a vrut să comande o ediţie specială “Accelarate” ,CD-DVD semnată R.E.M. Din greşeală în locul codului de comandă al CD-ului a introdus codul de comandă pentru “LP”. Furnizorii au trimis magazinelor zeci de cutii pline cu vinilurile formaţiei. Câteva din ele le-au trimis imediat înapoi, dar alte câteva au decis să păstreze şi să încerce să vândă discurile. Numai în prima zi, unul din magazine a vândut 20 de copii ale albumului. Ca urmare a succesului neaşteptat pe care l-au înregistrat, compania s-a hotărât ca din luna iulie să scoată din nou pe piaţă albumele muzicale în acest format. Şi se pare că nu sunt singuri. În SUA, toţi marii retaileri muzicali s-au hotărât să mai dea o şansă bătrânului vinil. O persoană întrebată de ce îşi doreşte să cumpere un vinil în locul unui CD a răspuns că îl preferă pe primul deoarece “e imperfect în multe feluri, muzica live e şi ea imperfectă!”. Frumos.
Nu ştiu cum e să asculţi viniluri în loc de CD-uri, mp3-uri etc. dar probabil că le preţuieşti ceva mai mult. Presupun că vinilurile nu sunt pentru oricine, mă gândesc că trebuie să vezi muzica într-un anume fel ca să înţelegi de ce în loc de un mp3 downloadat de pe net, ai un alt feeling atunci când asculţi un vinil. Faptul că generaţia mea s-a născut cu muzica la picioare mă împiedică să pot să spun prea multe despre acest subiect. Am şi eu câteva acasă, dar nu am la ce să le ascult :( ... apropo dacă cineva are un ac de pick-up în plus, poate apuc şi eu să ascult vinilurile prăfuite pe care le am.
Am să trec postul la “cool”, pentru că sincer mi se pare cool faptul că într-o perioadă invadată de tehnologie “overrated” cineva a dat o şansă bătrânului vinil, măcar aşa de “old time seak”.
Ştirea în întregime se poate citi la: http://edition.cnn.com/2008/US/06/10/vinyl.records.ap/index.html