Best and worst movie posters of 2008

BEST------------------------------------------------------WORST
(SURSA)

Bacu’ cu 3 probe şi... alte idei "geniale"

Probabil sătui să aplice de fiecare dată vorba genială din Caragiale: “Să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimic!”, genialii din Ministerul Învăţământului(în frunte cu geniala principală: Ministresa Abramburica) s-au gândit să revizuiască şi să şi schimbe ceva. Şi uite aşa au schimbat vrabia din mână pe cioara de pe gard. Adică intenţionează să schimbe Bacalaureatul vechi pe o variantă nouă de Bac, ce să conţină doar trei probe de evaluare. Bravo măi nene. În ritmul ăsta în 2-3 ani îl scoatem de tot, scoatem şi capacitatea/testele naţionale(sau cum s-or mai numi), scoatem tezele, admiterile, de orice fel, examenele din sesiuni, examenul de licenţă, dizertaţie şi doctorat şi le schimbăm pe toate cu o formă nouă de trecere de la o etapă la alta: şpaga directă. Şi uite aşa, nu ăla mai dăştept va trece mai departe, ci ăla mai potent financiar. Mă, da voi stimabililor miniştrii şi funcţionari din cadru’ Ministerului de Dezvăţământ, nu trebuie să mă luaţi neaparat în serios, zic şi eu. Voi puteţi să propuneţi orice altă variantă vă taie vouă capul, şi tot voi să vă miraţi câţiva ani mai târziu de ce se bat cretinii în şcoli, de ce trebuie 7 gardieni şi 3 jandarmi la intrarea în licee, de ce toţi tembelii au diplomă de facultate şi de ce angajatorii nu îşi găsesc ocupanţi adecvaţi pentru posturile vacante. Păi cum de ce? Pentru că toţi idioţii pe care i-aţi lăsat voi să treacă prin şcoală, exact ca Vodă prin lobodă, sunt acum în ipostaza de a face fiţe la angajare, când ei trebuiau, cel mult, să păzească un şantier, să spele o budă sau să vândă ceapă în piaţă.

Probleme de programare

CLIENTUL ÎNTREABĂ:

Acum un an am schimbat versiunea Logodnică 7.0 cu Nevastă 1.0 şi am observat că programul a lansat o opţiune subită Bebelus1.0 care ocupă mult spaţiu pe hard. În instrucţiuni nu era nimic menţionat.
Pe de altă parte, Nevastă 1.0 se autoinstaleaza în toate celelalte programe şi se lansează automat când deschid altă aplicaţie, împiedicându-i execuţia. Aplicaţii ca Bere-între-prieteni 10.3 , Duminica-la-fotbal 5.0 nu mai funcţionează.
Uneori apare un virus - Soacra 1.0, care blocheza sistemul sau face ca Nevastă 1.0 să se comporte total haotic. Nu reuşesc să dezinstalez acest program şi devine insuportabil mai ales când încerc să lansez aplicaţia Duminică-de-vis 3.0 ... Se pare că şi alte fişiere sunt virusate. De ex.: c:/dejun_la_pat.exe nu mai funcţionează deloc. Am vrut să revin la programul anterior Logodnică 7.0 dar procesul de dezinstalare al programului actual, Nevastă 1.0 mi se pare complicat iar riscurile pt. sistem sunt mari mai ales pt. Bebeluş 1.0 care chiar îmi place.
Mă puteţi ajută? Un utilizator disperat.

RĂSPUNS:

Dragă client,
Nemulţumirea Dvs. este frecventă printre utilizatori dar ea se datorează unei greşeli primare de concepţie: Mulţi utilizatori trec de la orice versiune Logodnică X.0 la Nevastă 1.0 cu speranţa falsă că Nevastă 1.0 nu e decât un program de divertisment şi utilităţi. Dar e vorba de mult mai mult: Nevastă 1.0 e un Operating System complet creat ca să controleze toate aplicaţiile Dvs. E aproape imposibil să dezinstalati Nevastă 1.0 şi să reveniţi la Logodnică X.0 întrucât există sisteme virusate care fac ca şi acesta să se comporte precum Nevastă 1.0 deci nu aveţi nimic de câştigat.
Aceeaşi problemă şi cu Soacra X.0. Acesta e un program mai vechi din care derivă Nevastă 1.0 şi comportă multe probleme de compatibilitate. Cu puţin noroc, sfârşeşte prin a fi victima unui virus şi dispare în câţiva ani.
Unii utilizatori au încercat să formateze tot modulul şi să instaleze programul Iubita+Nevasta 2.0 dar asta le-a creat şi mai mari probleme ( a se citi notiţă de prevenire " Pensie alimentară" şi "Custodia copiilor ").
Dacă instalaţi Iubită 8.0 nu încercaţi să treceţi la Nevastă 2.0 pt că problemele vor fi chiar mai mari decât cele cu Nevastă 1.0. Chiar dacă există şi versiuni Nevastă 3.0 şi Nevastă 4.0 , acestea sunt rezervate specialiştilor şi având un preţ ridicat nu le recomandăm.
Dacă sistemul cade, vă recomandăm Celibat 1.0 dar ideal e să păstraţi Nevastă 1.0 şi să învăţaţi programul cât mai bine posibil întrucât e foarte sensibil la anumite comenzi şi reacţionează rău la erori de instalare. Aşadar, orice eroare apărută va fi considerată că provenind din partea Dvs. şi trebuie să vi-o asumaţi.
Va sfătuim să activaţi aplicaţiile C:/Scuze/Scuze.exe.
Evitaţi utilizarea tastelor ESC şi SUPPR care necesită ulterior C:/Scuze/flori.exe. Pentru o mai bună utilizare, vă sfătuim să cumpăraţi şi pack-ul Bijuterii 3.0 , Vacanţe 5.1 . Opţiunile Da_dragă_mea 2.7 şi Ai_dreptate_iubire 4.5 sunt indispensabile.
Nu instalaţi sub nici o formă Secretară_blondă_în_fustă_mini 2.0 , O_prietenă 3.1 . Aceste programe sunt incompatibile cu Nevastă 1.0 şi pot distruge sistemul.
Funcţia c:/dejun_la_pat.exe ..exe se va activa odată cu c:/Colier_cu_diamante.exe .
cu stimă
Stan Paţitu

PS. Tks Nina! :*

Se kk avioanele

Ştirea zice aşa: “Locuitorii Craiovei au experimentat , marţi seară, o ploaie mai ciudată. Două avioane şi-au golit WC-urile deasupra oraşului provocând confuzie, dar mai ales scârbă, în rândul oamenilor. Pentru o perioadă de timp craiovenii nu au ştiut nici măcar ce este lichidul maron care pica din cer”(Sursa).
M-am prăpădit de râs când am citit. După care mi-am revenit şi am început să realizez ce s-a întâmplat, mi-a fost milă de săracii oameni. Ce gunoaie ambulante pot să facă o chestie de genul ăsta, şi ce fel de autorităţi incapabile nu i-au pus deja pe responsabilii “accidentului” să înoate într-un bazin cu fecale.
Era deja absolut clar că Românica noastră e cam de kkt. Acum nu mai există dubiu că e aşa. Păi când ajunge să “plouă cu kkt” la tine în ţară, începi să îţi pui întrebări serioase.
Pe de altă parte, privind lucrurile dintr-o perspectivă optimistă: atunci când te plouă cu kkt ar trebui să fii bucuros că poate îţi aduce noroc :))).
Într-o altă ordine de idei, oameni buni, fiţi atenţi pe unde vă parcaţi maşinile şi vă faceţi promenada că se cacă avioanele :))))).

Studenţi fără studenţie

Ieri seară am râs. Da am râs, nu glumă. Am râs cu şi de nişte oameni care au avut studenţie, cu alte cuvinte au terminat facultatea undeva prin `97-`98, înainte să existe copiatul cu handsfree, lounge-uri, wireless, termenele:piţipoancă şi cocalar, Multiplex, training-uri la angajare, iPod, sistemul de credite transferabile, mall-uri, bere la 0,33, hypermarket-uri şi cafenelele benzinăriilor OMV etc. În comparaţie cu studentul de azi, studentul de atunci nu avea multe chestii, dar avea un lucru... studentul avea viaţă de student. Şi ca o consecinţă directă a acestui fapt, oamenii ăştia au ce povesti, mă da AU ce povesti, cât pentru 100 de ani. Păi ar fi şi culmea să nu aibă ce povesti când aveau prieteni cu care împărţeau ceva mai mult decât un pachet de ţigări şi câteva sticle de Jack într-un club „dă’ fiţe“. Împărţeau cele mai tâmpite şi haioase întâmplări, la mare faceau chefuri pe plajă, mergeau „cu cortu’“ fără cort, împărţeau o cameră de cazare 8-10 inşi, se distrau la Balul Bobocilor, erau nebuni, spontani, distractivi, suportau miştourile fără supărare... erau tineri. Pentru toate astea sunt oamenii pe care îi invidiez cel mai mult din lume. Sunt totuşi norocoasă dintr-un punct de vedere: am avut ocazia să am măcar ani de liceu adevăraţi, dacă nu studenţie. Noul sistem de învăţământ universitar Bologna mi-a furat cei mai frumoşi ani din viaţă, mie şi altor câteva sute de mii de studenţi care “beneficiază” de el. Păi cum fratele meu să îţi mai trăieşti anii de studenţie, cum să îţi mai faci prieteni adevăraţi în 3 ani în care faci şcoala cum o faci(unii), iar absolut din toate părţile urlă la tine “câmpul muncii”, adică statul care te vrea cu venit impozabil? În timpul facultăţii colegii mei(marea majoritate), erau preocupaţi cu business-ul (propriu sau a lu’ tata), cu joburile lor “importante” de la bancă sau vânzarea de căcaturi la ceva tejghea similară cu cea a băncilor, marea majoritate erau preocupaţi de orice altceva mai puţin de învăţat, ca atare au trecut prin facultate ca Vodă prin lobodă şi au ieşit mai proşti decât au intrat. Colegii mei nu mergeau cu cortul că ei nu “doarme” decât la hotel de cel puţin 3 stele, la mare nu ies seara pe plajă că e chef în clubu’ dă fiţe, ei nu “bea” bere că râgâie de la ea şi nu râd la glumele cu proşti, că se simt atacaţi în mod direct... colegii mei(nu toţi, dar marea majoritate) mi-au fost doar atât: COLEGI. Bine că am avut parte de prieteni nebuni şi frumoşi din alte direcţii.
Există totuşi, o plăpândă minoritate, câţiva norocoşi care pot spune că încă mai duc o viaţă “de student”. Ei încă ştiu care sunt lucrurile importante ale tinereţii. Ei ştiu că dacă începi să îmbătrâneşti la 20 de ani s-ar putea să trăieşti pentru nimic, s-ar putea să ajungi la 65-70 de ani, să priveşti înapoi şi să îţi pară rău că atunci când ai avut şansa să fii “nebun”, nu ai profitat de ea.
Trecutul e hrana prezentului, iar când oala trecutului e goală, prezentul moare de foame, iar viitorul e... trist.

Al 44-lea preşedinte

Nu pot să comentez, spun doar atât: un discurs excepţional, cuvinte măreţe, a breath of fresh air, în sfârşit un om care ştie pronunţa cuvântul “terror”, carismă.


Later edit:
A se compara cu domnul din filmuletzul de mai jos: :))))

Dragostea şi prietenia nu cunosc limite

Filmul de mai jos e dovada că atunci când ţii cu adevărat la cineva, nici măcar distanţa, timpul sau diferenţa de specie nu poate să se opună dragostei şi prieteniei. Este vorba despre un pui de leu salvat în anii ’70, dintr-un magazin londonez de către doi bărbaţi care l-au crescut iar mai apoi, când a devenit prea mare pentru apartamentul în care locuiau, l-au încredinţat continentului mamă, Africa. Imaginile surprind reîntâlnirea celor 3, după un an în care nu s-au văzut, iar momentul este deosebit de emoţionant. Christian, leul, s-a adaptat perfect în sălbăticie, iar la momentul revederii avea o familie cu 2 pui. Leul nu doar i-a întâmpinat cu braţele deschise (la propriu) pe salvatorii săi, dar prin intermediul său, aceştia au fost acceptaţi şi de familia lui Christian.
P.S. Nerecomandat celor care au plâns la finalul nuvelei “Puiul”, la sfârşitul filmului “E.T.” sau atunci când le-a murit peştişorul auriu :)

The Stig - s-a rupt misterul

Avem cu un mister mai puţin în Univers. Cei care urmăresc emisiunea britanică “Top Gear” ştiu cât de misterios a fost dintotdeauna personajul The Stig şi că identitatea lui este ţinută secretă de ani buni de zile. Ei bine, se pare că secretul s-a răsuflat, iar omul din spatele costumului alb este pilotul Ben Collins, concurent în Nascar şi Le Mans, campionatul de Turisme şi Formula 3. Se pare că pilotul şi-a dezvăluit identitatea unui proprietar de galerie de artă din Bristol căruia i-ar fi spus că el este The Stig şi că ar dori imprimarea unor materiale promoţionale. Ştirea nu a fost confirmată de BBC, dar Collins a fost văzut din ce în ce mai des în compania lui Clarkson, Hammond şi May. Din păcate primul The Stig(cunoscut sub numele de The Black Stig) a fost dat afară când şi-a dezvăluit identitatea.

Chestii enervante pentru oameni enervanţi

Aseară m-a lovit un uşor sentiment de evilness şi mă tot întrebam ce ar merita oamenii enervanţi şi răutăcioşi din viaţa mea, cei care mă calcă pe bătături, mă zgârie pe creier, mă dezamăgesc sau mă uimesc printr-o chestie absolut cretină pe care o fac. Păi nu pot să le doresc răul, că în ciuda aparenţelor, I am kind-hearted, de bătut nu îi pot bate, că n-am resurse pentru toţi, telefoane de ameninţare nu dau din principiu şi nici nu merg la vrăjitoare să le facă vrăji(tot din prinicpiu) :)))) aşa că în lipsa altor posibilităţi de acţiune m-am gândit că aş putea apela la resursele Universului, şi l-aş putea ruga frumos să îşi adune energiile pentru mine şi să facă în aşa fel încât persoanelor enumerate mai sus să li se întâmple multe, multe, MUUUULTE chestii mici şi enervante (bineînţeles nimic ce ar putea să le pună în pericol integritatea fizică – că doar am stabilit că I am kind-hearted). Am făcut şi o listă cu toate chestiile mici şi enervante. Cam astea ar fi:
- după ce se murdăresc rău de tot pe mâini să îi apuce strănutul şi să nu aibă batistă;
- orice scapă pe jos să se rostogolească “strategic” sub un dulap, pat, noptieră etc. sub care nu pot ajunge;
- să facă pană la maşină;
- dacă schimbă benzile cu maşina să ajungă de fiecare dată pe banda care se mişca mai încet;
- de fiecare dată când fac duş şi trebuie să primescă un telefon important, acesta să sune imediat ce intră sub duş;
- să se întâlnească, din întâmplare, cu toţi oamenii pe care nu vor să îi întâlnească la momentul respectiv;
- să îşi ardă de fiecare dată pâinea prăjită;
- să îi strângă ciorapii/chiloţii;
- să calce în rahat şi să nu îşi dea seama până când cineva întreabă: “ce miroase aici?”;
- să nu le scrie pixul atunci când au mai mare nevoie de el;
- să li se rupă pantalonii în fund;
- să se ia apa caldă exact când intră sub duş;
- să trebuiască să îşi formateze calculatorul;
- să se aşeze pe o gumă mestecată sau să li se prindă în păr;
- să plece la servici încălţaţi cu doi pantofi diferiţi;
- să îi stropească o maşină pe stradă;
- când merg la cumpărături să îşi umple coşul, iar la casă după ce totul e împachetat să îşi dea seama că nu au portofelul la ei;
- să le cadă o unghie de la picior;
- să li se facă un coş mare şi galben în vârful nasului/ sau în ureche;
- să se blocheze afară din casă;
- să plouă după ce îşi spală maşina;
- să nu primească nici un cadou de ziua lor;
- să li se blocheze cardul în bancomat;
- să găsească numai haine şi pantofi cu o mărime mai mică sau mai mare;
- să rămână fără hârtie igienică când au mai mare nevoie de ea;
- să descopere că au alergie la ciocolată;
- să le intre un greier în casă şi să nu îl găsească;
- să îşi piardă buletinul şi după ce îşi fac unul nou să îl gasească cineva şi să îl returneze;
- să li se răcească de fiecare dată cafeaua înainte să apuce să o bea;
etc. etc. etc.
Ar mai fi multe, dar nu am cum să le scriu pe toate pe blog. Oricum cred că şi cel mai calm om din lume ar fi enervat dacă i s-ar întâmpla toate astea una după alta. Aşa că Universule... mă bazez pe tine ;P
P.S. Mi-a trecut starea de evilness. :)

35

Ştiu că e de mult albumul ăsta: Horia Brenciu – “35” dar eu abia am apucat să îl ascult pe parcursul săptămânii trecute… şi îmi place tare muuuult. Habar n-am despre filozofii muzicale, aşa că nu ştiu dacă se încadrează sau nu în gama muzicii excepţionale, şi într-un fel nici nu vreau să am habar despre filozofii din astea dintr-un motiv simplu: lumea mai nou e expertă în muzică(TOATĂ lumea), comentează orice producţie de ordin muzical, orice prestaţie live, şi ca atare indiferent de cât de bine ar suna ceva, se găseşte mereu nod în papură(ba că ăla nu are de fapt voce, că muzica e făcută pe calculator, că dă rateuri chitaristu’, că vo(a)calistul/vo(a)calista e urât/urâtă, că e plagiat etc.)... nimeni nu mai ASCULTĂ muzica. Aşa că nu ştiu de ce îmi place albumul ăsta… pur şi simplu pentru că.
PS. Aaaaaa… am găsit un motiv obiectiv pentru care îmi place: versurile. De mult nu am mai auzit “versuri” în muzica românească.

Best job in the world!

Tocmai am realizat ce vreau să fac atunci când o să cresc mare. M-am gândit bine şi iată concluzia la care am ajuns.
Cel mai potrivit job pentru mine ar fi următorul:
-un job plătit cu aproximativ 100.000$/an
-trebuie să includă zboruri gratuite cu avionul
-“biroul” să fie situat pe o insulă exotică
-jobul să presupună expunere media
-printre activităţile zilnice trebuie să se numere:
plimbatul pe plajă
scufundările/snorkeling-ul
taking pictures
filmatul
leneveala la soare
-deasemenea trebuie să am la dispoziţie o casă:
pe plajă
cu cel puţin 3 dormitoare
cu mini teren de golf
cu piscină adâncă de cel puţin 2,5m
şi minibar
totul GRATIS!
Astea ar fi cerinţele. Şi nu mică mi-a fost mirarea atunci când am constatat că cineva se află în ipostaza de a oferi un astfel de loc de muncă. So goodbye friends and family I’m flying(for free) to Aussi Country(pentru profani: Australia)! www.islandreefjob.com
PS. I wish!

Sfaturi de început de an

M-am gândit şi m-am tot gândit ce subiect important să abordez în primul post pe acest an. Se spune că aşa cum îţi începi anul o să îţi meargă şi în celelalte 300 şi ceva de zile. Având în vedere că nu am găsit un subiect anume pe care să îl comentez, am hotărât să încep cu două “sfaturi”(mai mult sau mai puţin utile). Decât să începi anul plin de griji, mai bine cu zâmbetul pe buze:

P.S. Mai e cineva, în afară de mine, care s-a gândit în ce circumstanţe bizare are avea sens “avertismentele” de mai sus?