Întrebare.

Marea majoritate a celor care mă cunosc ştiu că am o oarecare “tendinţă” de a-mi băga ceva în cap şi mai apoi de a face pe dracu’ în patru ca să se întâmple(dar fără să folosesc principiul “scopul scuză mijloacele”). În plus se pare că există o oarecare formă mistică de comunicare între mine şi forţele universului astfel încât acestea se concentrează în direcţia atingerii scopului pe care mi l-am propus.
Buuun... măi da uneori, uneori parcă se virusează sistemul. A avut cineva, vreodată impresia că o forţă beyond their comprehension se distrează de minune f***ing things up just for fun?! Dacă nu a avut nimeni sentimentul ăsta până acum, ei bine îl am eu.
În mod normal nu mă prea preocupă superstiţiile, şi poate tocmai d’aia am avut puţin mai mult noroc decât alţii. Nu prea mult însă, că am auzit că strică la personalitate. Întrebarea mea este: Ce-aţi face voi dacă(am să descriu în termeni absolut generali o situaţie) vă aflaţi în situaţia A şi vreţi să ajungeţi în situaţia B – benefică vouă, iar ca să ajungeţi de la A la B trebuie să parcurgeţi un aşanumit “algoritm” sau înşiruire de paşi ce implică resurse(timp – variabilă cunoscută, bani – variabilă cunoscută, nervi – variabilă aleatoare). Pe parcurs, trecând prin etapele procesului, îţi dai seama că toate resursele se dau peste cap în aşa hal încât nimic din ceea ce credeai că va evolua într-un anumit fel, nu mai seamănă cu ce ştiai. Buuuun...treci încet, încet peste fiecare hop, cu greu, dar treci şi te apropii de situaţia B – scopul tău. Ce faci? Mergi mai departe, chiar dacă e de 3 ori mai greu şi “semnele” încearcă să te oprească? Sau te opreşti şi consideri că toate piedicile astea “înseamnă ceva”, că poate nu ar trebui să ajungi în situaţia B? I-a daţi un vot la poll.