De ce urăsc CFR-ul(nu echipa de fotbal)?

Primul şi cel mai pertinent motiv e cel legat de tarifele pe care le practică şi serviciile pe care le oferă în schimbul acestor sume. În principiu CFR-ul îţi ia cât mai mulţi bani, oferindu-ţi cât mai puţin.
Un alt motiv ar fi buzile infecte. Spun “budă” şi nu WC sau toaletă etc.,,întrucât singurul cuvânt care poate descrie “încăperea” este acesta: “budă”. Buda a ajuns să fie budă chiar şi la vagonul de dormit cls.1, unde un drum Oradea-Bucureşti şi retur costă 260lei. Chiar şi aşa WC-ul din vagonul de dormit e budă. Hârtia igienică se termină de la staţia 2, vasul de toaletă se înfundă, când intri calci într-o baltă de 3,14şat, în concluzie nici pentru 260lei nu primeşti mai mult decât o budă. Am pierdut orice urmă de înţelegere pentru CFR şi din cauza trenurilor pe care le numeşte impropriu INTERCITY. Păi cum de un intercity opreşte mai des ca un câine ce se uşurează la fiecare copac. Mintea mea bolnavă îşi imagina că dacă iau un bilet Buc.-Oradea la intercity, atunci trenu’ ăla va opri în Braşov-city, Sighişoara-city, Cluj-city, Oradea-city(astea fiind reşedinţe de judeţ) şi nu în Buşteni-inter, Rupea-inter, Blaj-inter etc., că dacă vroiam accelerat sau personal, atunci luam celebra “foame” şi plăteam jumate din bani. Cam aşa deci cu intercity ăsta, care e mai mult “inter” decât “city”.
Toată supărarea asta revărsată în acest post are evident o sursă: sursa e călătoria mea fulger până în Bucureşti şi înapoi folosind căile ceferiste. Drumul până acolo a fost cum a fost, deşi nu am reuşit să dorm prea bine nici la vagon de dormit, graţie şinelor minune ce îţi dădeau impresia că acuşi acuşi cazi în cap. Ce a fost cu adevărat horror a fost întoarcerea spre casă. Bilet cls.1 intercity. Mare mi-a fost mirarea când am constatat că prostia şi ţărănismul nu ţin cont de clasele de tren, adică sunt la fel de mulţi şi la cls.1 şi la cls.2. Am avut “plăcerea” de a călători la vagon comun aşa că pe lângă faptul că în mod constant sunt cel puţin 3 perechi de ochi ce se holbează cu nesimţire la tine, tot timpul e cineva care: strănută, tuşeşte, vorbeşte foarte foarte FOARTE tare, râde sau râgâie. Da, da... râgâie. Şi cum trenul venea din “buricul târgului”, acolo unde toată lumea păţeşte cele mai incredibile lucruri, am avut “plăcerea” de a asculta, involuntar(mi s-a terminat bateria la mp3-player) 100.000 de “inspirational life stories”.
Toate astea sunt doar câteva din motivele pentru care urăsc CFR-ul. Din păcate până când voi avea posibilitatea să călătoresc altfel încă îi mai suport.
P.S. În Bucureşti mi-am întărit convingerea că oamenii de acolo sunt cei mai primitori oameni din lume, zâmbesc tot timpul, sunt foarte drăguţi cu tine, au deosebit de mult bun simţ şi sunt foarte, foarte modeşti, deşi au toate motivele din lume să fie cu nasul pe sus, ceea ce nu sunt.........(NOT).