Povestea legumei

A fost odată ca niciodată o legumă şi omul s-a gândit să o mănânce. Omul a văzut că e bună şi a mâncat mai multe legume, legume mici şi mari, dulci şi acrişoare, verzi şi colorate, legume de tot felul. Omul a mâncat aşa de multe legume încât a uitat să mai mănânce carne. Omul care mânca doar legume şi fructe a crezut că e mai presus decât omul care mânca legume şi carne. Omul acesta şi-a spus “vegetarian” şi a început să facă fiţe când venea vorba de mâncare. Omul ăsta a început să îi privească de sus pe ceilalţi oameni care aveau o dietă echilibrată, crezând că el e special şi că şi-a depăşit “pornirile animalice” şi “gustul pentru sânge”. Asta până într-o zi în care omul ce mânca numai legume a ajuns şi el... o legumă.” – aţi citit “Povestea legumei” scrisă de Julie.
Acum mai în glumă mai în serios, ce vreau eu să spun prin povestioara de mai sus e că o cercetare a relevat faptul că persoanele care ţin o dietă strict vegetariană prezintă un risc de 6 ori mai mare de atrofiere a creierului, adică riscă să ajungă o “legumă”.Carenţa de B12(prezentă în carne, lapte şi ouă) poate provoca, de asemenea, alte afecţiuni ale sistemului nervos, precum şi anemie. Cercetătorii spun că “vegetarienii” ajung în cele din urmă să sufere de pierderi de memorie şi alte afecţiuni mai mult sau mai puţin grave. Eu sunt în continuare de părere că puiul e cea mai bună “legumă”. Şi încă o chestie: oare e vreo legătură între faptul că Hitler era vegetarian şi acţiunile sale din timpul vieţii? :)) .